Biblia este o colecție de texte ce dau mărturie despre voința lui Dumnezeu de a intra în comuniune cu omul. Dumnezeul biblic este un Dumnezeu care vorbește, care face legământ cu omul, care-și asociază omul la opera lui mântuitoare. Biblia nu este un monolog, Dumnezeu nu vorbește singur, ci așteaptă un răspuns din partea omului, un cuvânt care să fie răspuns la Cuvântul lui Dumnezeu. Psalmii reprezintă o parte semnificativă a acestui răspuns; ba mai mult, psalmii sunt cuvintele pe care însuși Dumnezeu ni le oferă pentru a răspunde la Cuvântul său. Dar, precum majoritatea textelor biblice, psalmii prezintă dificultăți:

-       datorită bogăției, densității, anumitor pasaje din Psalmi referitor la experiența lui Dumnezeu și experiența omului în relația sa cu Dumnezeu;

-       datorită caracterului imperfect al unor părți din psalmi, paradoxul Cuvântului lui Dumnezeu care se exprimă în limbaj uman;

-       datorită unor referințe istorice și a unui context cultural, social, politic și religios cu care noi nu mai suntem familiari astăzi.

Ispita noastră, în asemenea condiții, este aceea de căuta alte tipuri, alte moduri de a se ruga, ceva mai adaptat la sensibilitatea noastră și la dorința noastră de a experimenta dialogul cu Dumnezeu. A ceda acestei ispite, înseamnă de fapt a uita că Psalmii sunt de departe o „școală de rugăciune și de liturgie“ de neegalat, atât în tradiția iudaică, cât și în tradiția creștină. Psaltirea este a învăța să ne rugăm folosind cuvinte inspirate pentru rugăiunea noastră.

Calendarul gregorian își trage numele de la papa Grigorie XIII, care l-a impus în sec. XV credincioșilor occidentali. Mai apoi, acest calendar s-a extins la marea parte a lumii. Acest calendar are meritul de a corespunde mai exact anului solar decât cel iulian. Ciclul lunar și ziua de 21 martie nu corespund atunci când adoptăm calendarul iulian sau cel gregorian. Deoarece acestea sunt cele două elemente necesare calculului datei Paștelui ea diferă, ortodocșii sau catolicii și protestanții nu sărbătoresc Paștele împreună decât atunci când calculele celor două calendare coincid. Diferența dintre cele două calcule poate fi de la o săptămână, minim, până la 5 săptămâni, maxim.

Calendarul gregorian a fost conceput pentru a reduce derivele datelor prezente în calendarul iulian. În 1582, papa Grigorie XIII taie 10 zile din calendar, trecând direct de la joi 4 octombrie 1582 la vineri 15 octombrie 1582. Intenția acestui calendar era aceea de a face din 21 martie data echinocțiului de primăvară (această dată fusese reținută și de conciliul de la Niceea în 325 ca dată a echinocțiului de primăvară). Deoarece la fiecare 128 de ani din calendarul iulian se pierdea o zi, în 1582 echinocțiul de primăvară era în întârziere circa 10 zile (1582-325=1257 : 128 = 9, 82). Bula papală din februarie 1582 decretează că vor fi suprimate 10 zile din calendar în luna octombrie 1582, adică după data de 4 octombrie va urma imediat 15 octombrie.