• Convertirile Sfantului Augustin: marturia Confesiunilor

    Convertirile Sfantului Augustin: marturia Confesiunilor

    Cel 13 cărți ale Confesiunilor mele îl laudă pe Dumnezeul cel drept și bun pentru faptele mele bune, ca și pentru cele mai puțin bune și înalță inima și spiritul omului spre El. Cel puțin, în ceea ce mă privește, au avut acest efect asupra mea atunci când les scriam și-l au și acum când les citesc. Ceea ce gândesc alții, este treaba lor. Știu totuși că sunt pe placul multora dintre frați. De la cartea întâi până la a zecea, este vorba despre mine; în celelalte trei cărți, este vorba despre un comentariu al Sfintelor Scripturi de la cuvintele: “La început, Dumnezeu a creat cerul și pământul”, până la odihna sabatului (Gn 1, 1 – 2, 2).

    În cartea a patra, mărturisesc neliniștea sufletului meu referitor la moartea unui prieten, spunând că cele două suflete nu făceau, pentru a spune așa, decât unul singur. “De aceea, scriam eu, îmi era teamă să mor, pentru a nu muri în totalitate cel pe care-l iubisem atât de mult”. Acest lucru mi se pare mai degrabă o afirmație simplă, nicidecum o mărturisire serioasă, chiar dacă această nebunie a fost micșorată prin adăugarea cuvântului “poate”. În cartea a treisprezecea, am spus că “firmamentul a fost așezat între apele spirituale superioare și apele corporale inferioare”. Acestea le-am scris fără o reflecție suficientă. De altfel, subiectul este unul foarte obscur. Cartea începe astfel: Magnus es, Domine.


  • Commentaires

    Aucun commentaire pour le moment

    Suivre le flux RSS des commentaires


    Ajouter un commentaire

    Nom / Pseudo :

    E-mail (facultatif) :

    Site Web (facultatif) :

    Commentaire :