Saul din Tars, după evenimentul de pe drumul Damascului, devine Apostolul neamurilor, "vasul ales" de Dumnezeu pentru a propovadui Evanghelia lui Christos printre pagani. Astfel ajunge si la Atena, cf. Fapt. cap. 17, unde este invitat sa vorbească în Areopag. Plecand de la inscriptia unui altar dedicat "Dumnezeului necunoscut", Sf. Paul revelează atenienilor că acest Dumnezeu necunoscut pentru ei înca, este creatorul cerului si al pamantului, carmuitorul si protectorul universului, cel ce face legamant cu omul, cel ce l-a trimis in lume pe Unicul sau Fiu, Isus Christos, ca Mantuitor; acesta, prin moartea si invierea sa a distrus moartea si pacatul si a redeschis omenirii calea vietii vesnice. Toate au mers bine pana la afirmatiile legate de inviere: "despre aceste lucruri te vom asculta alta data", si adunarea s-a risipit; doar cativa atenieni, printre care si Dionisie Areopagitul, au aderat la credinta si au cerut sa fie botezati. Noul Testament nu ne mai spune daca Sf. Paul a mai revenit sau nu la Atena, nici nu stim daca a scris sau nu o epistola micii comunitati ateniene al carei "episcopos" a fost consacrat de insusi Apostolul Paul in persoana lui Dionisie. Studentii de la Master in comunicare biblica si ecleziala, de la Facultatea de Teologie Romano-Catolica a Universitatii din Bucuresti, dupa ce au lucrat in seminarii asupra capitolului 17 din Faptele Apostolilor, au scris o Epistola, in numele Apostolului Neamurilor, catre atenieni, in care au incercat sa transpuna in scris sentimentele marelui Apostol dupa aceasta vizita la Atena si mesajul pe care el ar fi dorit sa-l lase atenienilor.