La generation de sains Servais 

De saint Johans Baptiste 

Des parens la virge Marie et de sa naschence 

Nașterea sfântului Servais, a sfântului Ioan Botezătorul, a părinților Fecioarei Maria și nașterea ei 

[p. 307, l. 1] En cel an meismes, le XIe jour de june, soy mariat Anne qui fut soreur à Esmarie charnel, filhe à Achar, de la lignie Juda, la mère Elizabeth et Eliud ; de Eliud, qui fut frere à Elizabeth, Emyb nasquit, et de Emyb nasquit sains Servais, qui fut evesque de Tongre ; le siege astoit seant à Treit sour Mouse. 

(1) La 11 iunie a acelui an (= 572) Ana s-a căsătorit. Era sora lui Emeria, fiica lui Achar din linia lui Iuda. Emeria a avut doi copii: Elisabeta și Eliud. Din Eliud, fratele Elisabetei, s-a născut Emyb, iar din Emyb s-a născut sfântul Servais, care a fost episcop de Tongres, scaunul fiind la Maastricht. 

(2) Item Elisabeth, la filhe Esmarie, oit Zacharie le prestre de la loy à marit, dont naquit saint Johan-Baptiste en Jherusalem. 

(2) Elisabeta, fiica lui Emeria, l-a avut drept soț pe Zaharia, preot al Legii, din care s-a născut Ioan Botezătorul, la Ierusalim. 

(3) Et l’autre soreur ch’est sainte Anne, qui à jour deseurdit se mariat, et prist son promier marit Joachim, desqueis nasquit la benoite virgue Marie. 

(3) Cealaltă soră, Ana, s-a căsătorit, în ziua ce va fi specificată mai jos, și l-a avut drept prim soț pe Ioachim, din care s-a născut Binecuvântata Fecioară Maria. 

(4) Et quant Joachim fut trespasseis, si soy remariat Anne à Cleophas, et Marie sa fille esposat Joseph, frere à Cleophas. De cheli Cleophas et Anne, nasquit l’autre Marie, qui fut la femme Alphei, de quoy nasquit saint Jacque le Petis et Joseph ; et sa mere fut nommee Marie-Jaqueline, portant qu’elle fut mere à sains Jaque le Petit, et fut enssi appelée Marie-Joseph. Et porchu je le devise enssi por la diversiteit des ewangelistes, car enssi est-ilh nommée en l’ewangile de la messe de Nostre-Dame : Marie Cleophe. 

(4) Când a murit Ioachim, Ana s-a recăsătorit cu Cleopas, iar fiica ei, Maria, s-a căsătorit cu Iosif, fratele lui Cleopas.Din Cleopas și Ana s-a născut o altă Marie, care la rândul ei s-a căsătorit cu Alfeu, din care s-au născut Iacob cel Mic și Iosif; mama sa era numită Maria Iacob, fiindcă era mama lui Iacob cel Mic, însă mai era numită și Maria Iosif. Dacă spune aceste lucruri este din cauza evangheliștilor care diferă între ei, fiind numită și Maria Cleopas în Evanghelia proclamată în sărbătoarea Sfintei Fecioare. 

(5) Et quant Cleophas fut deviés, si se remariat Anne à Salomé, de cuy naquit l’autre Marie, le femme Zebedei, le mere sains Johans ewangeliste et sains Jaque le Gran, qui gyst en Compostel. Et por chu est-ilh appelée Marie-Salomé et Marie Zebedei. 

(5) După moartea lui Cleopas, Ana s-a recăsătorit cu Salome, din care s-a născut o altă Marie, soția lui Zebedeu, mama sfântului Ioan evanghelistul și a sfântului Iacob cel Mare, a cărui rămășițe se află la Compostela. De aceea mai este numită și Maria Salome și Maria lui Zebedeu. 

(6) Enssi oit sainte Anne III barons, et de cascon oit une Marie et enssi furent trois Marie, dont la promiere fut la mere Jhesu-Crist, le salveur de tout le monde et les autres vos ay dit desus. […] 

(6) Astfel, sfânta Ana a avut trei soți și cu fiecare din ei a avut câte o fiică Maria. De aceea avem trei Marii, dintre care prima a fost mama lui Isus Cristos, Mântuitorul întregii lumi. Cât despre celelalte două Marii tocmai v-am vorbit. [...] 

La conception Nostre-Damme 

Zămislirea sfintei Fecioare 

[p. 308, l. 20] (7) En cel an meismes, le VIIIe jour de decembre, engenrat Joachim dedens le corps de sa femme sainte Anne la benoit virge Marie, mere à Jhesu-Crist, sicom vos oreis. 

(7) În acel an (= 574), la 8 decembrie, Joachim a zămislit, în pântecul soției lui, sfânta Ana, pe Fecioara binecuvântată, Maria, mama lui Isus Cristos, după cum bine știți. 

(8) Chis proidhons Joachim issit de la royal lignie le roy David, qui descendit de la lignie Judas le fis Jacob ; et portant que pluseurs gens ne sevent mie dont ches lignies vinent, et que chu est à dire, si en voray I pau declareir par recapitulation. […] 

(8) Acest om înțelept este din linia regală a lui David, care era din tribul lui Iuda, fiul lui Iacob; din cauza faptului că sunt mulți cei care nu știu de unde și cum vin aceste descendențe și ceea ce poate fi spus, m-am gândit să fac eu aici un scurt rezumat. [...] 

 La Nascenche Nostre-Dame sainte Marie

 Nașterea Sfintei Fecioare Maria

[p. 329, l. 2-5] (9) En cel année meisme, le VIIIe jour de mois de septembre, fut née la benoite virge Marie ; de laqueile nativiteit nos devons faire grant fieste et grant joie, car aultrement ne fussiens mie delivreis des grandes paines d’ynfeir. […] 

(9) În acel an (= 575), la 8 septembrie, s-a născut Fecioara Maria; această naștere trebuieă să o sărbătorit în mod deosebit și să ne bucurăm, dacă nu suntem mereu pândiți de pedepsele infernului [...] 

De Zacharie et Elisabeth 

Din Zaharia și Elisabeta 

[p. 335, l .7 (10) Item, l'an del transmigration de Babylone Vc IIIIxx et IX, le XXIIII jour de mois de septembre, al XXle an del coronation le roy Herode, astoit I hons religieux, qui astoit priestre et faisoit à cel jour oblation en temple de Jherusalem : si astoit nommeis Zacharie, et sa femme astoit nommée Elizabeth ; et astoient mult vies, car cascons avoit bien cent ans d'eaige, si n'avoient oncques oyut enfans, car Elizabeth astoit brehangne, se ne poioit fructifiier. Et ne plaisoit mie à Dieu que ilh awist enfant, jusqu'à tant que temps sieroit por Iy. 

(10) Anul 589 al exilului din Babilon, la 24 septembrie, în anul al 21-lea după încoronarea lui Irod, un bărbat religios, un preot, aducea în acea zi jertfă în templul din Ierusalim; numele său era Zaharia, iar soția lui se numea Elisabeta; amândoi erau foarte bătrâni: fiecare avea în jur de cel puțin 100 de ani și nu au avut niciodată copii deoarece Elisabeta era sterilă și nu putea aduce rod în pântecele ei. Iar Dumnezeu a îngăduit ca ei să nu aibă copil până în ziua când el a hotărât acest lucru, să facă să rodească pântecele Elisabetei. 

Zacharie en temple fist sacrifiche 

L’angle annunchat la conception saint Jehan-Baptiste 

Zaharia a adus un sacrificiu la templu. Îngerul i-a vestit zămislirea sfântului Ioan 

(11) Si avient enssy que Zacharie Iy priestre astoit en temple et faisoit oblation de incense, et veschi sains Gabriel l'angele vient et s'aparuit à Iy devant l'ateit, et dest en teile manere : 

(11) S-a întâmplat că în timp ce preotul Zaharia, aflându-se în templu în timp ce făcea tămâierea, iată că îngerul Gabriel a venit și a stat înaintea altarului și i-a grăit astfel: 

(12) « O tu, Zacharias, entens à moy. Dieu tu mande que quant tu as fineit son serviche, se toy retrais arrie en ton hosteit et toy cuche awec ta femme ; et Dieu toy donrat I teile fruit, qui de luy serat tant ameis que ilh vorat prendre baptemme de Iy en fluis Jordan, et se le nomme par son nom Johans ». 

(12) « O tu, Zaharia, ascultă-mă. Dumnezeu îți aduce la cunoștință că, după ce vei termina slujba ta, să revii numaidecât la casa ta și să te culci cu Elisabeta, soția ta; iar Dumnezeu te va face să zămislești un prunc pe care îl va iubit atât de mult încât va voi să primească de la el botezul în Iordan, iar acest copil se va numi Ioan”. 

(13) Quant Zacharie l'oït, se dest à Gabriel : « Comment porat chu eistre que tu m'as dit ? Nos summes si vilhes ambdois et si floibles, que je ne moy puy sourtenir, et s'ilh est enssi que j'aroy en chist eaige enfant, chu ne poroy-je croire. » 

(13) Când Zaharia a auzit acestea, i-a zis îngerului Gabriel: „Cum s-ar putea realiza cele grăite de tine? Noi suntem amândoi atât de bătrâni și atât de neputincioși încât eu nu mai am puterea zămislirii și nici nu pot crede că la vârsta asta voi mai putea avea un copil”. 

Zacharie devient mueis 

Zaharia devine mut 

(14) Adont dest Ii angle à Zacharie : « Et tu en auras teile gueridon por te non creanche que tu ne parleras, ains seras-tu mueis jusqu'à tant que Ii enfes serat neis, et portant que tu ne vues croire que Dieu ait bien poioir de toy faire avoir enfant ; et quant Iy enfes serat circonchis et nommeis Johans, adont parleras-tu com devant. » 

(14) Atunci îngerul i-a grăit lui Zaharia: „Ei bine, pentru a te pedepsi din cauza necredinței tale, nu vei mai vorbi, ci vei rămâne mut până la nașterea copilului tău, toate astea se întâmplă fiindcă nu vrei să crezi că Dumnezeu are puterea să te facă să fii tată. Nu vei redobândi graiul decât după ce copilul va fi circumcis și va primi numele Ioan.” 

(15) Atant est Iy angele departis, et Zacharie fist le serviche de Dieu, puis issi de temple ; mains oussitoist que ilh issit de temple, par le volenteit de Dieu [p. 336] ilh fut mueis et laisat le parleir, de quoy Iy peuple en oit grant mervelhe ; et puis soy cuchat awec sa femme. Et adont fut engenreis sains Johans, et ne nasquit oncques plus grans de femme fours que Jhesu-Crist. 

(15) Apoi îngerul a plecat de la el. Zaharia, după săvârșirea timpului de slujire la templu, a ieșit, însă deîndată ce s-a aflat în afara templului, prin voință divină, a devenit mut și nu mai putea vorbi, spre marea mirare a poporului. Apoi s-a dus și s-a culcat cu soția lui. În acest fel a fost zămislit sfântul Ioan și niciodată o femeie nu a dat lumii un om mai mare decât Ioan, cu excepția Fecioarei Maria care a dat naștere lui Isus Cristos. 

Chi fine li Ve eaige de monde
Des eaiges du monde 

Aici se sfârșește a cincea epocă a lumii. Epocile lumii 

[p. 336. l. 4] (1) Item, chi fine Iy Ve eaige de monde, qui contient del transmigration de Babylone jusques al incarnation Jhesu-Crist. 

(2) Et deveis savoir que ly promier eaige de monde, chu est de la formation Adam, nostre promier pere, jusqu'à le delueve Noé, qui contient IIm lIc et XLII ans. 

Item, Iy secon eaige de monde est de la delueve Noé jusqu'à la nativiteit Abraham le patriarche, qui contient IXe et XLII ans. 

Item, Iy IIIe eaige est de la nativiteit Abraham jusqu'à la coronation le roy David, qui contient IXc et XL ans. 

Item, le IIIIe eaige est de la coronation le roy David jusques al transmigration de Babylone, qui contient IIIIc et IIIIxx ans. 

(1) Aici se sfârșește a cincea epocă alumii, care merge de la exilul din Babilonia până la întruparea lui Isus Cristos. 

(2) Poate știți desigur, prima epocă a lumii, de la creația lui Adam, primul nostru părinte, până la potopul lui Noe, numără exact 2242 de ani. 

A doua epocă a lumii, de la potopul lui Noe până la nașterea lui Abraham patriarhul, numără exact 942 de ani. 

A treia epocă merge de la nașterea lui Abraham până la încoronarea regelui David și numără exact 940 de ani. 

A patra epocă se întinde de la încoronarea regelui David până la exilul din Babilon și numără exact 490 de ani. 

Item, le Ve eaige est del transmigration jusques al incarnation Nostre-Salveur Jhesu-Crist, quant l'angele Gabriel annunchat à la virgue Marie le salut del Ave Maria ; Iyqueis quinte eaige est chis que nos avons chi-desus pris nos dautes derainement, qui contient Vc IIIIxx et IX ans. 

A cincea epocă începe cu exilul și se termină cu întruparea Mântuitorului nostru Isus Cristos, când îngerul Gabriel a adus Fecioarei Maria salutul „Ave Maria! Această a cincea epocă este ultima în funcție de care am fixat toate celelalte epoci enumerate mai sus; această epocă numără în total exact 589 de ani. 

(3) Lesqueis V eaiges montent ensemble à la somme de Vm et lIc ans 1 moins, assavoir V milh cent nonante et nuef, que Ii monde avoit esteit origineis et Adam fourmeis, enssi com dit est par-desus. 

(3) Toate aceste cinci epoci însumează 5200 de ani, mai puțin unul, adică 5199, de la originea lumii și de la crearea lui Adam, după cum am spus mai sus.  

(4) Ors est raison que nos parlons de la benoite incarnation Nostre-Saingnour Jhesu-Crist, par lequeile tous le monde fut rachateis et osteis des grandes poins d'infier. 

(4) Acum trebuie să vorbim despre binecuvântata întrupare a Domnului nostru Isus Cristos, care a răscumpărat și a eliberat întreaga lume de pedepsele infernului. 

De VIe eaige de monde 

Epoca a șasea a lumii 

(5) Chi-apres s'ensiet Iy VIe eaige, qui dure jusqu'à la fin de chu monde. Chi commenche Iy an deltres-sainte incarnation Jhesu-Crist. 

(5) Cele ce urmează se referă la epoca a șasea, care va dura până la sfârșitul lumii. Începe cu anul fericitei întrupări a lui Isus Cristos. 

(6) A la gloire et loienge de la sainte Triniteit, de Pere, Fis et Saint-Esperit, vorons commenchier et deviseir le VIe eaige de monde, et le derains solonc l'Escripture, car ilh durerat jusqu'al fin de monde; et vos vorons declareir les dautes comment ilh commenchoient chi-devant, et par queile raison. 

(6) Pentru slava și lauda Prea-Sfintei Treimi, a Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt, dorim să începem să vorbim acum despre a șasea epocă a lumii și ultima conform Scripturilor, fiindcă se va întinde până la sfârșitul veacurilor. Doresc să vă explic datele, când au început și de ce. 

(7) Vos saveis que toutes les dautes des V eaiges deseurdis commenchent en mois de marche le XXVe jour, portant que marche astoit ly promirs mois de l'an, et portant enssi que Adam fut fais et fourmeis le XXVe jour de marche ; et oussi ilh morut à cheli jour, sour l'an del origination de monde IXc et XXX ; et fut à chis propre jour Abel ochis par Caym; et si ouffrit [p. 337] Melchisedech pain et vin, et Ysaac fut mis sour l'auteit por coupeir son chief en nom de sacrifiche ; et que sains Johans-Baptiste fut decolleis, et sains Pire l'apostIe fut mis fours del prison, et sains Jaque fut martyrisiiés, et Ii passion Nostre-Sires Jhesu-Crist que ilh souffrit mort en la crois por tout humaine lignie, et la victoire sains Mychiel contre le dyable, et que les enfans d'Ysrael passont mere tout à seche. Tout chu fut fait à cheli meismes jour XXVe de marche, en diverses années. 

(7) Știți prea bine că cele cinci epoci menționate mai sus, au început toate în luna martie, pe 25, fiindcă luna martie era prima din an și fiindcă Adam a fost creat și zidit la 25 martie. A murit tot în această zi, în anul 930 de la întemeierea lumii. Tot în această zi a fost ucis și Abel de către Cain, Melchisedek a adus pâine și vin ca jertfă, Isac a fost așezat pe altar pentru a fi sacrificat, sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat, sfântul Petru a ieșit din temniță, iar sfântul Iacob a fost martirizat. Tot la 25 martie a avut loc și pătimirea Domnului nostru Isus Cristos, care a suferit moartea pe cruce pentru toată generația umană, și victoria sfântului Mihail asupra diavolului, și trecerea Mării Roșii ca pe uscat a fiilor lui Israel. Toate aceste evenimente au avut loc într-o zi de 25 martie, în ani diferiți. 

(8) Mains encor y fut fais ly plus grans, Iy plus precieux, Iy plus benigne et Iy plus glorieux fais qui oncques fut fais à monde, car à cel propre jour, le XXVe jour de marche, vient Gabriel ly archangle aporteir à la virgue Marie le salut del Ave Maria, sicom vos oreis chi-apres, sour l'an del creation de monde Vm IIc, 1 moins, parfais, et Vm lIc imparfais. 

(8) Însă tot la 25 martie a avut loc și evenimentul cel mai important și cel mai însemnat, cel mai sfânt și cel mai slăvit din toate cele câte au avut loc până atunci în lume, fiindcă în această zi de 25 martie, arhanghelul Gabriel a venit să aduvă Fecioarei Maria salutul divin „Ave Maria”, după cum veți citi mai jos, în anul creației lumii 5199 „an perfect” și 5200 „an imperfect”. 

Des ans parfais et imparfais 

Anii „perfecți” și anii „imperfecți”  

(9) Si voray faire entendre aux ignorans briefment la differenche entre parfait et imparfait. 

(9) Aș dori, pe scurt, să vă fac să înțelegeți, voi cei care nu știți diferența dintre „an perfect” și „an imperfect”.  

(10) Nos vos avons desus dit que toutes les dautes anchienement prendoient leurs commenchement à leur fin en mois de marche le XXVe jour ; et coroit cascon daute I an, sy finoit au XXlllle jour, et tout l'an qu'ilh coroit astoit an imparfait, et quant ilh venoit al dierain jour, ilh astoit acomplit et parfait. 

(10) V-am spus mai sus că în vremurile de demult, orice an începea la sfârșitul lunii martie, pe 25 a lunii, și fiecare an dura și se termina la sfârșitul lunii martie, pe 24. Un an în desfășurare însemna un „an imperfect”; când ajungea ultima zi doar, anul era terminat, deci era „anul perfect”.  

(11) Et enssi vos dis-je que ly an Vm et IIc, I moins, finat le XXIIIIe jour de marche, et fut parfais ; et lendemain, le XXVe jour de marche, quant Gabriel vient, commenchat l'an imparfait Vm lIc, qui corit l'année tout ensuivant. Et chis fut Iy promier an deI incarnation. Et chu fait-ilh bon savoir et entendre por les debas des années parfaites et imparfaites, car ons auroit tantost mescompteit une an qui n'y penseroit. 

(11) De aceea v-am spus că anul 5199, când se termină pe 24 martie, este un „an perfect”, iar a doua zi, pe 25 martie, la venirea îngerului Gabriel, începea „anul imperfect” 5200, care se desfășura pe toată durate zilelor ce urmau. Acesta era anul 1 al întrupării. Este bine de știut și de înțeles acest lucru pentru a putea urmări mai ușor „anii perfecți” și „anii imperfecți”, deoarece există eroarea de a se înșela de un an dacă nu facem bine atenție. 

L’anunciation à Nostre-Damme 

Buna vestire Maicii Domnului 

[p. 337, l. 24] (1) En revenant à nostre matere, le promier an deI incarnation Nostre-Saingnour Jhesu-Crist imparfait, et le promier jour del an, assavoir le XXVe jour de mois de marche, al heure de messe solonc alcuns, desquendit Gabriel, à commandement de Dieu, faire l'anunciation à la benoite et glorieuse virge Marie, qui astoit entrée dedens son orateur, en la citeit de Nazareth, et tenoit I psaltier en sa main, et avoit de eaige XIIII ans et VII mois, VIII jours moins, que el avoit esteit née. 

Isus Cristos (anul incomplet) și prima zi din an, adică 25 martie, la ceasul Liturghiei după unii, îngerul Gabriel a coborât, prin poruncă de la Dumnezeu, să aducă o veste binecuvântatei și slăvitei Fecioare Maria. Aceasta tocmai ce intrase în camera ei de rugăciune, în orașul Nazaret și ținea o psaltire în mâini. Era în vârstă de 14 ani, șapte luni fără opt zile. 

(2) Et là elle commenchat mult parfaitement à oreir Dieu et deproiier. Et Iy vray Dieu, qui l'avoit fait et fourmeit à sa volenteit et edifiié en son cuer, deis al commenchement de monde, com [p. 338] celle de cuy ilh voloit faire sa mere et sa filhe, fist à cel propre heure el chiel ovrir. 

(2) Și acolo, cu foarte mare pioșenie, a început să se roage și să se închine lui Dumnezeu. Iar adevăratul Dumnezeu, care o făcuse și o zidise după voința sa și o zămislise în inima sa încă de la începuturile lumii, ca pe ființa din care dorea să facă Maica sa și Fiica sa, a făcut ca la acel ceas precis să se deschidă cerul. 

(3) Si envoiat sains Gabriel dedens le temple, qui jettat mult grant clarteit, et vient devant Marie, sicom dit est. Si l'apellat mult douchement et dest : « Dieu toy sault, Marie plaine de grasce, Dieu est awec toy. » 

(3) A trimis pe îngerul Gabriel în templu, care a răspândit în jur o lumină foarte mare și s-a prezentat Mariei, după cum stă scris. A chemat-o cu mare blândețe și i-a zis: „Dumnezeu te salută, Marie, plină de har, Dumnezeu este cu tine”. 

De sainte Marie ce qu’elle quidoit de l’angle 

Ce credea Sfânta Maria despre înger 

(4) Adont oit la benoite virge Marie grant paiour, car elle quidat, sicom alcuns escriptures dient, que chu fuist I enchanteur qui adont regnoit en paiis, qui astoit nommeis Turquins, qui, toutes les fois qu'ilh Iy plaisoit, se faisoit sembleir uns angele, et s'aloit sovens cuchier awec les pucelles. Se quidat Marie del angele que chu fuist cheli Turquins qui le vosist dechivoir, si demandat en conjurant de Dieu que s'ilh astoit Turquins que ilh Iy desist ; mains Gabriel Ii respondit qu'ilh astoit vray et certains messagier de Dieu. 

(4) Atunci, blânda Fecioară Maria s-a înspăimântat foarte tare, deoarece ea credea, conform spuselor unor texte, că era vorba despre vrăjitorul care bântuia pe atunci prin țară și care se numea Turquin. Acesta, de fiecare dată când dorea, lua înfățișarea unui înger și mergea deseori să se culce cu fecioare. Maria a crezut că îngerul este acest vrăjitor care dorea să-i facă rău și, în numele lui Dumnezeu, l-a întrebat dacă este Turquin să o lase în pace. Însă Gabriel i-a răspuns că este cu adevărat un mesager al lui Dumnezeu. 

L’angle parolle à Nostre-Damme 

Îngerul i-a vorbit Sfintei Fecioare 

(5) Quant Marie oiit chu, se fut plus assegurée, car Iy angele Iy dest : « Ne t'enmaies nient, Marie, car Dieu est en toy desquendut, et se toy mande que tu as conchut unc fis toute virge ; et al enfanteir demoras virgue, et enssi apres l'enfantement, et sainte virge tousjours demoras, et ton fis sierat roy de paradis ; et ne mescrois mie chu que je dis, ains regarde Elizabeth, ta cusin, qui est brehangne et vielhe de cent ans, et at conchut de son saingnour unc mult noble enfant. » 

(5) Câna a auzit Maria acestea, s-a simțit mai ușurată deoarece îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, fiindcă Dumnezeu a coborât în tine și-ți aduce la cunoștință că, fecioară fiind, ai zămislit un fiu; născând, vei rămâne fecioară sfântă, iar fiul tău va fi Regele paradisului. Să nu refuzi să crezi ceea ce-ți spun, dar privește-o pe Elisabeta, verișoara ta, sterilă și în vârstă de 100 de ani, totuși ea a zămislit de la soțul ei un copil foarte nobil”. 

(6) Adont respondit sainte Marie : « Comment poroit chu eistre ? Je n'oie oncques cognisanche d'homme, et ay à Dieu voweit casteit, sique je moy mervelhe comment virge poroit enfant avoir sens atouchier à homme, ne sens fauseir virginiteit ne faindre. » 

(6) Atunci Maria a zis: „Cum s-ar putea așa ceva? Nu am cunoscut niciodată bărbat, iar fecioria mea i-am închinat-o lui Dumnezeu, astfel încât mă întreb cum ar putea o fecioară să aibă un copil fără să se fi atins vreodată de un bărbat, și fără să trădeze fecioria sa”. 

(7) Adont Iy dest Iy angele Gabriel : « Dame, Dieu at bien poioir de tot faire et defaire ; ilh veult de toy faire sa mere, si qu'ilh serat ton fis, et serat oussi ton pere, et enssi ne perderas riens de chu que tu as voweit ; ilh garderat mult bien ta casteit. » Et quant Marie oiit chu, se dest : « Ancelle je suy à Iy, si fache de moy son plaisier. » 

(7) Atunci îngerul Gabriel i-a zis: „Fecioară binecuvântată, Dumnezeu are puterea să facă toate și să desfacă toate; vrea să facă din tine Maica sa, iar el va fi Fiul tău, și va fi de asemenea Tatăl tău, iar toate acestea fără să-ți încalci în niciun fel votul tău de feciorie: el îți va păstra castitatea”. Iar când a auzit acestea, Maria a zis: „Sunt slujitoarea sa, să facă în mine după voința sa”. 

Mervelhe de Nostre-Damme Del virginiteit de Nostre-Damme 

Dieu entrat en corps Marie par l’orehle 

Minunea Sfintei Maria. Fecioria Sfintei Maria. Dumnezeu a intrat în Maria prin ureche  

(8) Atant s'en est ly angele aleis, et Marie demorat conchuit et engrossie de Dieu, qui en ses flans s'aombrit en celle heure ; et entrat Dieu en Marie par l'orelhe, car par l'orelhe entendit l'angele, et enssi que Ii sons de la vois entrat en l'orelhe, enssi entrat awec la sainte Triniteit de Pere, Fis et Saint-Esprit, car de chi fait ne soit riens Iy membre natureit de la virge Marie, ne sa fleur virginal. 

(8) Atunci îngerul a plecat iar Maria a rămas însărcinată și grea prin puterea lui Dumnezeu, care s-a înfiripat atunci în pântecele ei.  Dumnezeu a intrat în Maria prin ureche, deoarece cu urechea a auzit glasul îngerului, și în momentul în care sunetul vocii a pătruns în urechea ei, în acelaşi timp a intrat și Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Și tocmai datorită acestui fapt organul natural al Fecioarei și floarea lui virginală nu au știut nimic. 

[p. 339] (9) Cascons doit savoir que enssi que Iy soleal trespasse la voiriere qui est saine et entier, et resplendist sa clarteit ouItre, et puis soy retrait sens le voire emperier ne rompir à passeir ; enssy soy mist Dieu en corps de Marie par l'orelhe où elle conchuit la parolle, et resplendist dedens li et espandit sa vertut et clarteit de la sainte Triniteit, sens violenche faire à virginiteit. Et ilh soy retrahist cest al enfanteir ; ilh issit fours par l'orelhe où ilh astoit dedens entreis, virginiteit demorant sens rumpre ne casseir en nulles des parties. 

(9) Trebuie să știți că așa precum soarele trece printr-un geam de sticlă fără să-l spargă și făcând să-i strălucească razele în interior, iar apoi se retrage fără să aducă vătămări geamului de sticlă prin trecerea sa, tot la fel și Dumnezeu a intrat în pântecele Mariei prin ureche, pe acolo zămislind Cuvântul. Dumnezeu strălucește în ea, răspândește virtutea și lumina sa și lumina Sfintei Treimi, fără să producă stricăciuni fecioriei ei. S-a retras la naștere tot la fel; a ieșit prin ureche, pe unde intrase, fecioria rămânând intactă fără a fi ruptă sau distrusă în niciun fel. 

Ce que Dieu mandat par l’angle 

Ceea ce Dumnezeu transmite prin înger 

(1) Item, à cel temps astoit la loy teile que, se une femme fust grosse d'enfant et elle n'awist marit, elle fust lapidée ou arse, et jà n'en posist escappeir, ne pour avoir ne por grandeur. 

(1) În acele vremuri, legea spunea că o femeie însărcinată fără să aibă un soț să fie lapidată sau arsă de vie; Maria nu putea scăpa de această lege, nici datorită bogățiilor ei, nici datorită tribului familiei sale. 

(2) Si avient que tous les barons de paiis et Iy evesque de la loy astoient I jour aleis au temple por oreir ; adont vient une vois qui leurs dest en hauIt : « Sangnours, Dieu vos mande que vos donneis Marie I marit de la lignie dont elle est née, » et atant soy partit la vois. 

(2) Într-o zi, toți demnitarii țării și doctorul legii s-au întrunit la templu pentru a se ruga; atunci, un glas venit de sus le-a spus: „Domnilor, Dumnezeu vă poruncește să o dați pe Maria unui soț din tribul din care a ieșit ea însăși”, iar apoi glasul a dispărut. 

Coment Nostre-Damme fut mariée 

De marit Nostre-Damme, qui oit bien IIc ans 

Cum Maica Domnului

a fost dată în căsătorie unui bărbat care avea

mai bine de 200 de ani 

(3) Et Ii evesque at mandeit tous les barons de la terre, par le conselh de I juys qui astoit mult saige. Atant vinrent vies et jovenes, grant et petis, et muIt en y vient qui n'avoient cure del marier ; mains quant ilhs veirent la pucelle, se n'y avoit si gran saingnour qui ne le vosiste avoir esposeit, tant astoit belle et plaine de la grant grasce de Dieu. 

(3) Atunci, doctorul legii i-a întrunit pe toți demnitarii țării, ținând seama de sfaturile unui evreu foarte înțelept. Au sosit așadar bătrâni și tineri, mari și mici și mulți sunt cei care au venit, cărora nici măcar nu le trecea prin minte că vor fi ei soțul ales; însă când au văzut-o pe Fecioară, toți și-au schimbat părerea și fiecare dintre cei adunați începeau să nutrească speranța că el va fi alesul, atât era de frumoasă și plină de tot harul lui Dumnezeu. 

(4) En cel conrois est venus I dammoseais qui fut nommeis Joseph, qui astoit venus por veioir le mariage et nient por la pucelle à avoir, car ilh astoit trop vies, ilh avoit bien IIc ans ou plus ; chis Joseph soy mist deleis I pileir, portant qu'ilh se doubtoit que les gens menues ne l'abatissent à terre al presse. 

(4) Un om cumsecade, numit Iosif, a venit și el la această adunare; el venise ca să vadă căsătoria, nicidecum să spere că va obține mâna Fecioarei, deoarece era foarte bătrân; avea 200 de ani sau mai bine; acest Iosif s-a proptit în spatele unui stâlp, fiindcă se temea ca oamenii din mulțime să-și bată joc de el și chiar să înceapă a-l lovi cu violență. 

(5) MuIt fut Joseph escarnis et degabbeis des enfans et oussi des bachelleirs et des dameseais ; mains ilh n'y acontoit riens. 

(5) Totuși copiii și chiar niște bogătași și coconi îngâmfați au început să-și bată joc de Iosif și îl ridiculizau; însă el nu ținea seama de toate acestea. 

(6) Quant tous les barons furent enssi assembleis, se dest Ii evesque : « Saingnours, je vos ay chi mandeit  par le commandement de Dieu ; si veulhiés proier à ly que ilh nos veulhe donneir à cognoistre qui digne est de la pucelle Marie esposeir et avoir. » 

(6) Când toți demnitarii s-au adunat, doctorul legii le-a zis: „Domnilor, v-am convocat în acest loc la porunca lui Dumnezeu; de aceea vă rog să ne rugăm împreună ca să știm cui i-a rezervat-o pe Fecioara Maria drept soție”. 

Li angle parolle à peuple de Marie la virge 

Îngerul vorbește poporului despre Fecioara Maria 

(7) Atant ont fait leur orison, et enssi qu'ilh astoient là, si leur dest I angele : « Barons, Dieu vos mande par moy que cascon de vous prende une verge en sa main, et chis en cuy main la verge florisseroit, chis aurat la pucelle sens contredit. » 

(7) Atunci au început să se roage fiecare și în timp ce erau în rugăciune, un înger le-a zis: „Demnitarilor, prin mijlocirea mea, Dumnezeu vă poruncește să luați în mână un baston, iar cel al cărui baston va înflori, acela va avea mâna Fecioarei, fără discuție”. 

(8) Et tantoist ont pris verges en leur mains, puis se sont recuchiés en orisons ; et puis fist Ii evesque unc sermon, et fait cascon [p. 340] sa main leveir en hault awec la verge ; et Joseph, qui tenoit son bordon de quoy ilh s'apoioit, si le levat en hault. 

(8) Deîndată, fiecare a luat câte un baston în mână și au început să se reculeagă în rugăciune; apoi doctorul legii a ținut o omilie și a cerut fiecăruia să înalțe bastonul deasupra capului; iar Iosif, care-și ținea și el bastonul ce-l folosea la mers, l-a ridicat și el deasupra capului. 

Ly bordon Joseph commenchat à florir et fruit porteir 

Bastonul lui Iosif

a început să înflorească

și să aducă roade 

(9) Là oit I garchon qui degaboit Joseph, et tant que Joseph en voult aleir sa voie ; mains tout enssi com ilh soy turnoit, commenchat son bordon à florir et fruit porteir, et s'asseit par-desus I blan colon, qui signifioit Jhesu-Crist, et la verge signifioit Marie. 

(9) Era acolo un copil care a început să râdă de Iosif, astfel încât Iosif se întorsese pentru a pleca; însă, în timp ce se întorcea pentru a pleca, bastonul său a început să înflorească și să aducă roade și un porumbel alb, care-l simboliza pe Isus Cristos, s-a așezat în vârful bastonului, care o simboliza pe Fecioara Maria. 

(10) Mains quant les Juys veirent chu, si allont apres luy et le firent retourneir, se Ii dessent que ilh auroit la pucelle, car Dieu le volloit. 

(10) Iar când evreii au văzut minunea au mers spre el, l-au întors din cale și i-au spus că va avea mâna Fecioarei, fiindcă asta era voința lui Dumnezeu. 

(11) Adont ont pris la verge atout la flour, qui jettoit si grant odour que ilh sembloit à cascon que ilh fust en paradis. Cette verge fut presentée al evesque ; mains enssi com Iy evesque le monstroit à peuple, la verge salhit fours de ses mains et se entrat ens ès mains Marie, la benoite virge. 

(11) Atunci au luat bastonul înflorit, floarea răspândea un parfum atât de puternic încât toți credeau că sunt în paradis. Acest baston a fost adus înaintea doctorului legii; iar în timp ce doctorul legii îl arăta mulțimii i-a scăpat din mâini și s-a deplasat singur în mâinile Fecioarei Maria, binecuvântata. 

La vierge Marie fut esposée à Joseph 

Fecioara Maria devine soția lui Iosif 

(12) Adont desquendit Ii evesque, si at esposeit là meismes Marie et Joseph. Chis Joseph n'astoit mie riche hons, si aloit aide quiere à ses amis por faire ses noches ; si demorat pres de trois mois. 

(12) Atunci doctorul legii a coborât și, chiar în acel loc, i-a unit prin căsătorie pe Maria și Iosif. Acest Iosif nu era bogat și de aceea a mers să ceară ajutor prietenilor săi pentru cheltuielile de nuntă. A fost plecat timp de trei luni. 

(13) Et quant ilh fut revenus, si s'aperchut que sa femme astoit enchainte ; si en fut mult corochiet, se Ii blamat mult durement, car ilh n'avoit oncques jut awec lée, puis s'en alat altre part cuchier por dormir. 

(13) Iar când a revenit și-a dat seama că soția sa era însărcinată;  s-a mâniat în sine și a început să o certe cu asprime deoarece el nu se unise cu ea; apoi a plecat să se culce într-un loc separat de ea. 

Li angle parlat à Joseph 

Îngerul i-a vorbit lui Iosif 

(14) Cette nuit vient I angele à Joseph et Iy dest : « Joseph, ne t'esmaie nient de chu que ta femme est enchainte, car chu est deI Saint-Esperit, et elle porte Dieu en ses flans ; si serat Ii enfe qu'elle porte le fis de Dieu, si sierat nommeis Jhesus, et serat sires de tout le monde. Et portant Dieu toy mande que tu garde la pucelle castement, car elle est et serat toudis virge parfaite. » 

(14) În acea noapte un înger i-a apărut lui Iosif și i-a zis: „Iosife, nu te teme pentru faptul că soția ta a rămas însărcinată, fiindcă lucrul este de la Duhul Sfânt, iar ia îl poartă pe Dumnezeu în pântecele ei; iar copilul ce-l va naște va fi Fiul lui Dumnezeu; se va chema Isus și va fi Stăpânul întregii lumi. De aceea Dumnezeu îți cere să păstrezi castitatea Fecioarei fiindcă este și va fi mereu fecioară perfectă”. 

(15) Grant joie en oit Joseph, quant ilh entendit chu ; si vient à lit Marie, et Ii priat merchis de chu qu'ilh Ii avoit dit. 

(15) Iosif s-a bucurat tare mult auzind aceste lucruri. A venit în patul Mariei și i-a cerut iertare pentru cele ce-i zisese.  

(16) Et la damme Iy pardonnat volentiers, et Ii priat que ilh le vosist myneir veioir sa cusin Elizabeth, le femme Zacharias, qui ne poioit parleir, laqueile astoit enchainte d'enfant ; et Joseph l'y mynat. 

(16) Iar Fecioara l-a iertat din inimă și i-a cerut frumos să o conducă la verișoara sa Elisabeta, însărcinată și ea cu un copil; ea era soția lui Zaharia, care nu putea vorbi; iar Iosif a condus-o la Elisabeta. 

Marie visentat Elisabeth 

De sains Johans qui parlat en ventre sa mère 

Del Magnificat 

Maria în vizită la Elisabeta. Sfântul Ioan a vorbit în sânul mamei sale. Magnificat  

(1) Et quant Marie devoit entrer en la maison Zacharie, se Ii vint Elizabeth al entrée al encontre de lée, et se l'acolat et Iy fist grant fieste en disant : « Hée Dieu! que m'est-ilh avenus grant joie et grant honneur, quant la mere Dieu, le roy de chi monde et de chiel, me vient veioir. » 

(1) În timp ce Maria intra în casa lui Zaharia, Elisabeta îi vine în întâmpinare în pragul ușii, a îmbrățișat-o și i-a oferit o ospitalitate pe cinste, zicând: „Oh! Doamne! Ce mare bucurie și cinste mi-ai făcut fiindcă a venit Maica Dumnezeului meu, Regele acestei lumi și al cerului, vine să mă vadă. 

(2) Sains Johans, qui encor astoit en ventre sa mere, cognuit son Saingnour, si soy drechat sour ses dois piés, et puis [p. 341] s'engenulhat et jondit ses dois mains vers son Sangnour, et Ii priat merchi et dest : « Sires, bien vengniés tu qui m'as tant de vertus donneit que je me puy drecher chaens ; or sai-ge bien que tu es venus por tes gens salver. » 

(2) Sfântul Ioan care era încă în sânul mamei lui l-a recunoscut pe Domnul, s-a ridicat în două picioare și s-a îngenunchiat înaintea Domnului, împreunându-și mâinile, și i-a adus mulțumire zicând: „Fii binecuvântat Doamne că mi-ai dat puterea ca de aici, din sânul mamei mele să te laud; acum știu că tu ai venit să mântuiești poporul tău”. 

(3) Et commenchat sains Johans à dire le Magnificat anima mea Dominum ; et si hault disoit tout chu que la vois en venoit fours de la bouche Elisabeth sa mere. 

(3) Și sfântul Ioan a început să spună rugăciunea Magnificat anima mea Dominum; și spunea rugăciunea folosind glasul și gura mamei sale Elisabeta. 

(4) Chu fut en la citeit Juda, en la maison Zacharie, le promier an del incarnation Jhesu-Crist, le XXIIIIe jour de mois de junne. 

(4) Acestea s-au petrecut în cetatea lui Iuda, în casa lui Zaharia, în primul an al întrupării lui Isus Cristos, la 24 iunie. 

Zacharie reparlat 

Zaharia începe să vorbească 

(5) En cel propre jour fut saint Johans neis, et les parens alerent à temple por nunchier à Zacharie que son fis astoit neis, et Ii demandont comment ilh Iy plaisoit que ilh fust nommeis. 

(5) În aceeași zi, s-a născut sfântul Ioan, iar apropiații au mers la templu pentru a-i aduce vestea lui Zaharia că i s-a născut fiul și îi cereau cum dorește să-i pună numele. 

(6) Et Zacharie, qui ne poioit parleir, escript en une tauble de chire que ilhs le nommassent Johans. Adont fut-ilh baptiziet solonc leur loy, et fut nommeis Johans ; et oussitoist qu'ilh fut circonchis, son pere Zacharias reparla. 

(6) Iar Zaharia, care nu putea vorbi, a scris pe o tabletă din ceară că se va numi Ioan. Atunci a fost botezat după legile lor și i s-a pus numele Ioan; apoi, deîndată ce a fost circumcis, tatăl său a redobândit graiul. 

Del sainte vie Johan-Baptiste 

Viața sfântă a lui Ioan Botezătorul 

(7) Chis sains Johans fut mult proidhons, et puis baptizat apres. Et quant sains Johans oit XV ans d'eaige, ilh entrat en I hermitaige por servir Dieu ; et ne vestoit aultre vestiment que de foins mariens et de poilhe de chamos, et se ne mangnat oncques de pain ne altres viandes, fours que rachines qu'ilh prendoit por les boscaiges. 

(7) Acest sfânt Ioan era un om foarte bun, iar mai târziu a devenit Botezător. La vârsta de 15 ani a intrat într-un ermitaj pentru a-l sluji pe Dumnezeu; nu purta nimic pe el decât o haină făcută din ierburi seci și din păr de cămilă și nu mânca niciodată pâine nici alt fel de hrană, decât rădăcini ce le strângea străbătând prin păduri. 

(8) Quant saint Johans fut neis, si soy partit Nostre-Damme deI maison Zacharie et revient en Nazareth et demorat illuc. 

(8) După nașterea sfântului Ioan, Sfânta Fecioară a părăsit casa lui Zaharia și a revenit la Nazaret unde s-a stabilit. 

Augustus fist la description de monde 

Augustus face recensământul lumii 

[p. 341, l. 20] (1) A cel temps avient que Augustus Cesaire mandat par tout le monde à ses prevost et balhiers que ilhs rechussent et levassent à cascon de chief d'homme et de femme I denier d'argent ; et chu fasoit-ilh por savoir le nombre de cheauz qui astoient en sa subjection et desous sa saingnorie, et combien sa terre poroit valoir. 

(1) La acea vreme, Augustus Cezar a poruncit tuturor dregătorilor și funcționarilor imperiali să colecteze taxă pe fiecare cap de locuitor, bărbat și femeie, un dinar de argint. A făcut acest lucru pentru a ști numărul supușilor săi și pentru a cunoaște ce valoare avea teritoriile lui. 

(2) Et commandat que tous cheaux des casteals, des vilhes et des boch apportassent leurs deniers aux citeis desous lesqueiles ilhs astoient demorans. 

(2) Astfel a poruncit tuturor locuitorilor din marile orașe, din sate și cătune să aducă prețul taxei în orașul, satul sau cătunul de unde își trăgea fiecare obârșia.  

(3) Chis deniers astoit d'argent et valoit X petis deniers cursaibles, et astoit dedens ches denirs enprinteit l'ymaige deI Emperere, et escript son nom tout altour. 

(3) Acești dinari erau din argint și valorau 10 mici dinari obișnuiți (adică 10 zile de lucru). Figura împăratului era imprimată pe aceste piese, iar numele lui era înscris de jur-împrejur. 

Joseph et Marie

s’en allont en Bethleem 

Iosif și Maria

merg la Betleem 

(4) Se avient que cheaux de Nazareth et de paiis environ furent somons del paiier leur deniers en Bethleem, car là le devoit rechivoir Turnus, qui prinche astoit de chi paiis. 

(4) Astfel și locuitorii din Nazaret și din zonele învecinate au fost invitați să plătească taxa lor la Betleem, fiindcă acolo trebuia să primească dinarul de argint Turnus, guvernatorul acestui ținut.  

[p. 342] (5) Adont y alat Joseph, et se y emmynat sa femme Marie awec Iy. Et quant ilh vinrent alle entrée de la citeit, si est la benoite vierge Marie demorée desus une blanche pire, et ratendit là Joseph qui astoit aleis en la citeit por avoir hosteil ; mains ilh y avoit assemblet tant de gens que ilh ne pot hostet avoir ; si revint à la vierge Marie et Ii dest. 

(5) Atunci Iosif a pornit la drum, luând-o cu sine și pe soția lui, Maria. Iar când au ajuns la intrarea în oraș, fericita Fecioară Maria s-a așezat pe o piatră albă în așteptarea lui Iosif, care se dusese în oraș să caute un loc de găzduire; însă era o așa de mare forfotă de oameni încât nu a găsit niciun loc pe la casele de oaspeți. A revenit să-i spună rezultatul și Mariei. 

(6) Et Marie respondit qu'ilh troveroit bien hosteit ; si entrarent ambdois en la citeit, et trovarent la filhe d'onc riche hons, à cuy Marie priat que elle Ii vosist presteir une anglechon en sa maison. Et elle respondit qu'elle n'astoit mie damme del hosteit, mains s'elle poioit, elle prieroit tant son pere que ilh Ii presteroit. 

(6) Maria a spus că vor găsi ei ceva pentru a se adăposti. Așa se face că au intrat în oraș, unde au întâlnit o copilă a unui om bogat. Maria a întrebat-o dacă ar avea un locușor de găzduire și pentru ei în casa lor. Ea i-a zis că nu este stăpâna casei, însă, dacă ar putea, ar insista stăruitor pe lângă tatăl ei să le găsească un locușor. 

(7) Atant vint la fiIhe à pere, et Ii priat ; mains son pere Ii dest que sa maison astoit trop plaine de gens, et la filhe Ii dest qu'ilh les metteroit bien en l'estauble des mules, et chis Ii otriat. 

(7) Copila s-a dus deîndată la tatăl ei, însă acesta i-a zis că era deja mult prea multă lume în casa sa. Copila a zis atunci că i-ar putea găzduit foarte bine și în grajdul vitelor, tatăl ei acceptând aceasta. 

(8) Atant entrarent dedens Marie et Joseph, et la filhe les mettit en stauble, et leur fesist la pucelle volentier ayde, se elle posist ; mains elle n'avoit nuls mains, et touvois elle leur fist aporteir pain et vin, et de teils biens qu'ilh avoit al hoisteit. 

(8) Atunci Iosif și Maria au intrat în staul. Copila ar fi dorit din inimă să le dea o mână de ajutor, dacă ar fi putut, însă ea nu avea mâini. Le-a adus totuși o bucată de pâine și niște vin și ceva de mâncare, ceea ce a găsit prin casa de oaspeți. 

Gran myracle de Nostre-Damme
Mervelhe des trois chirges 

Marea minune a Maicii Domnului. Minunea celor trei lumânări 

(9) Et quant chu vient enssi que le meynuit, si descendirent en le stauble III candelabre de fin or, et par-desus III grans cierges alumeis, qui jettoient oussi grant clarteit que le soleal fait à medis. 

(9) Când s-a făcut miezul nopții, trei candelabre din aur fin au coborât în staul și în ele erau înfipte trei lumânări mari aprinse și răspândeau atâta lumină împrejur încât părea să fie soarele la amiază. 

(10) Et est chu veriteit, car Ii unc des trois chirges art devant l'auteit Sainte-Sophie, en Constantinoble, et les dois aultres devant les dieux des Sarasins, à Mech ; et ardent todis nuit et jour, et ne amerissent riens, et remanent todis tout entiers. 

(10) Iar acest lucru este adevărat deoarece una din aceste lumânări arde și astăzi  la Constantinopol, în fața altarului din Sfânta-Sofia, iar celelalte două înaintea zeilor sarazinilor, la Meka. Ard încontinuu, zi și noapte, nu se micșorează cu nimic și rămân mereu intacte. 

(11) Ches chirges arderoient al fons de la mere, ne ons ne les poroit esteindre, tant sont-ilh de grant digniteit. 

(11) Aceste lumânări ar arde chiar și pe fundul mării și nu le-am putea stinge niciodată atât de mare este renumele lor. 

De la pucelle de Bethleem 

Jhesus fist myracle à la pucelle 

Copila de la Betleem 

Isus a făcut o minune pentru această copilă 

(12) Enssi com droit à meynuit, ou là entour, s'enveilhat sainte Marie, et priat à Joseph que ilh vosist appelleir la pucelle qui astoit filhe del hosteit ; et Joseph le huchat III fois. Quant celle l'entendit, si soy levat et s'en vient droit à Marie, se Ii dest : « Damme, de moy areis petit ayuwe, mains je feray chu que je poray, car je n'ay nuls mains. » 

(12) Astfel, deoarece era chiar miezul nopții, sau cam așa ceva, Sfânta Maria s-a ridicat și l-a rugat pe Iosif să o cheme pe copilă, acea fată a proprietarului staulului; iar Iosif a chemat-o de trei ori. Când ea l-a auzit, s-a ridicat din pat și a plecat în staul lângă Maria, căreia i-a zis: „Maică Sfântă, eu nu vă pot ajuta cu nimic fiindcă nu am mâini, însă voi face ceea ce pot așa cum sunt”. 

(13) Atant vient acourant la pucelle devers la virgue Marie ; mains quant elle vient là, elle trovat l'enfant deleis la mere qui jà astoit neis, car chu fut ouvre divine ; et issit Iy enfe par l'orelhe, où elle avoit conchuit. Tout enssi com ons voit que Iy soleal passe parmy une voriere, là ilh [p. 343] est la plus saine, tout en teile maniere soy delivrat Nostre-Damme, car elle demorat virgue, ne oncques ne fut violées. 

(3) Însă când a ajuns alergând la Fecioara Maria, copila l-a aflat deja pe noul născut lângă mama lui. A fost o lucrare divină: copilul ieșise pe ureche, prin locul pe unde a fusese conceput. Așa cum soarele trece printr-o fereastră de sticlă, lăsând-o intactă, tot la fel Fecioara Maria a rămas fecioară după naștere și fără a fi deflorată. 

(14) IIIuc avint gran myracle, car la pucelle, qui sens mains astoit, vout prendre l'enfant az dois toignons de ses bras, et Dieu Iy rendit ses dois mains. 

(14) S-a mai produs încă o minune. Când copila fără mâini a dorit să ia pruncul în brațe cu cioturile ei de mâini, Dumnezeu a făcut să-i crească instantaneu amândouă mâinile. 

Lez propheties sont acomplies 

Les prophéties sont accomplies 

(15) Enssi nasquit Jhesus en I povre lieu, le promier an deI incarnation, le XXVe jour de mois de decembre, entour l'heure de meynuit. 

(15) Așa s-a născut Isus într-un loc sărăcăcios, la 25 decembrie, anul 1, în jurul miezului nopții. 

(16) Adont furent toutes acomplies les propheties de la nativiteit Jhesu-Crist, qui longtemps devant avoient esteit denunchiés par les sains prophetes. 

(16) Astfel s-au împlinit profețiile cu privire la nașterea lui Isus Cristos, care fusese prevestită cu mult timp înaintea venirii sale de sfinții proroci. 

(17) Adont chaiit l'ymaige que Virgile avoit faite à Romme, enssi com j'ay dit deseur, où ilh avoit escript que : 

Quant vierge enfant auroit, 

Que ladit ymage chairoit. 

(17) În acel moment , statuia pe care o făcuse Virgil la Roma s-a dărâmat, după cum am pomenit mai sus, pe care era scris:

Când o copilă Fecioară

va da naștere,

atunci această statuie

va cădea și se va distruge. 

(18) Item, quant Jhesus fut neis, ladit pucelle le cuchat en une creppe et l'enwolepat de blans drappeais. Ceste pucelle que je dis fut nommée Anestause, et c'este la virgue sainte Anestase, qui vient corrant à son pere, qui astoit I des maistres de la loy, se Ii monstrat ses mains. 

(18) Când s-a născut Isus, tânăra femeie fără mâini, vindecată, l-a culcat într-o iesle și l-a înfășurat în scutece albe.  Se numea Anastasia – adică sfânta Anastasia fecioară. A alergat la tatăl ei, care era un însemnat doctor al legii, și i-a arătat mâinile. 

(19) Se Ii dest : « Qui t'at rendue novelles mains ? » Et cel respondit : « Pere, ly Salveur de tout le monde, qui maintenant est chaens neis de mere. » 

(19) Tatăl i-a zis: „Cine ți-a dat aceste mâini noi?” Iar ea a răspuns zicând: „Tată, Mântuitorul întregii lumi, care tocmai s-a născut în staulul nostru dintr-o mamă Fecioară, el mi-a dat aceste mâini”. 

Grant myracle du père de la pucelle 

Marea minune a tatălui copilei 

(20) Quant chis entent sa filhe, se ne le voult mie croire, ains fut mult corochiés, si prent une espée et dest que ilh trencherat sa filhe ses mains, car elle faulsoit leur loy vilainement ; mains quant ilh le quidat ferir, si avoiglat et ne voit got, si criat à sa filhe merchi. Celle respont que jamais ilh ne seroit relumyneis s'ilh ne creioit en la virgue Marie, de cuy Dieu astoit neis. 

(20) Când a auzit tatăl copilei cele relatate nu voia să creadă și s-a mâhnit foarte tare. A apucat o sabie și era hotărât să taie mâinile copilei lui deoarece trădase legea lor străbună. Însă când a încercat să lovească a devenit dintr-o dată orb. A început ă strige după ajutor și să-și ceară iertare de la fiica lui. Aceasta i-a zis că nu-și va recăpăta niciodată vederea dacă nu va crede în Fecioara Maria din care s-a născut Dumnezeu. 

(21) Ly juys dest : « Filhe Anestaise, je croy fermement que tu as tenuit à tes mains le soverain roy de monde, qui de la vergue est neis sens luxure et sens pechiet, mains en pure virginiteit. » Et tantoist qu'ilh oit chu dit, se revient à Iy sa lumyre. 

(21) Evreul zise atunci: „Anastasia, copila mea, cred cu tărie că l-ai ținut în brațe pe stăpânul Rege al lumii, născut din Fecioară fără cea mai mică pată de păcat, păstrându-și curată și neatinsă fecioria”. Și de îndată ce a rostit aceste cuvinte, i-a revenit văzul. 

(22) En l'estauble où Dieu naquit, avoit II biestes mues, I buef et une asne, qui le rechafoient de leur alaines, car adont fesoit mult froit, ch'astoit Iy plus frois temps de l'an. 

(22) În staulul în care Dumnezeu se născuse erau și două animale tăcute, un bou și un măgar, care încălzeau prin suflarea lor pruncul, fiindcă era destul de frig. Pe atunci era momentul cel mai rece din an. 

(23) Dieu ly soverain roy fut neis en petit estat, chu nos signifiie humiliteit. 

(23) Dumnezeu, stăpânul Rege s-a născut așadar într-o condiție modestă, lucru ce ne arată cât s-a smerit pentru noi. 

Del estable où Dieu fut neis fut fait I englise 

 Del four sour quoy Dieu jut 

Staulul în care s-a născut Dumnezeu a devenit o biserică. Paiele pe care a fost așezat Isus 

[p. 344] (24) Et deveis savoir que Iy estauble où la creppe estoit fut depuis edifiiet une engliese en laqueile giest sains Jherome, Iy noble docteur qui enlumynat sy fortement sainte engliese de sa bonne doctrine ; et y gist oussi madamme sainte Paule et sainte Eustoche ; ches trois gisent en droit lieu où la creppe fut. 

(24) Cu siguranță știți că pe locul staulului în care se afla ieslea s-a construit o biserică în care se află rămășițele sfântului Ieronim, fericitul doctor care a arătat cu atâta măiestrie noblețea Bisericii și a apărat sfânta învățătură creștină. Se mai află în acea biserică și sfintele Paul și Eustochia. Toți trei dorm somnul de veci exact pe locul unde se afla ieslea. 

(25) En celle engliese fut mis ly fain ou Iy four sour quoy Dieu jut quant ilh fut neis ; mains depuis le fist sainte Helene, le mere l'emperere Constentin, porteir à Romme et mettre en l'engliese Nostre-Damme le maiour. 

(25) În această biserică s-au așezat și paiele sau furajele pe care fusese culcat Dumnezeu la nașterea lui; însă mai apoi, sfânta Elena, mama împăratului Constantin, a luat aceste paie și le-a dus la Roma în biserica Santa Maria Maggiore – Sfânta Maria cea Mare. 

Annonce aux bergers 

Vestea adusă păstorilor  

(1) Celle jour que Dieu fut neis, vient I angle aux pastureals, et se leurs nunchat que Dieu astoit neis de virgue en Bethleem, et l'alassent adoreir. 

(1) În ziua nașterii lui Dumnezeu, un înger a venit să aducă vestea că Dumnezeu s-a născut dintr-o Fecioară la Betleem păstorilor și le-a spus să meargă să-i aducă închinare. 

(2) Adont est aparut I estoile deseur Bethleem la citeit, qui fist les pastureals corir vers Bethleem ; si troverent Jhesum droit en l'estauble, s'en furent mult joians. 

(2) Atunci a apărut deasupra orașului Betleem o stea care i-a condus pe păstori până la Betleem; l-au găsit acolo pe Isus în iesle și s-au bucurat nespus de tare.  

Del circoncision Jhesu-Crist 

Circumcizia lui Isus Cristos 

(3) AI VIIIe jour fut-ilh baptisiet ou circonchis solonc le loy des Juys ; si vos diray comment ilhs Iy trencharent del peais de son membre naturel ; chu estoit la baptemme des Juys, et Dieu qui fut extrais des Juys fut baptisiés ou circonchis solonc leur loy. 

(3) În ziua a opta, Isus a fost botezat sau circumcis conform legilor iudaice. Vă pot spune că au tăiat o bucată din pielea de pe mădularul său; așa se făcea botezul la evrei, iar Dumnezeu, născându-se în acest popor, a fost botezat sau circumcis conform legii lor. 

(4) A cel citeit de Bethleem fut la joie mult grant faite por cel nativiteit, et disoit cascons que chu astoit Iy fis Joseph ; mains chu astoit gas. 

(4) În acest oraș, Betleem, bucuria a fost mare cu ocazia acestei nașteri și fiecare spunea că era „fiul lui Iosif”; însă se înșelau desigur. 

Mervehle de la Tabarite emeritoir 

Minunea de la Taberna Meritoria 

(5) Item doit-ons savoir que ons true en la sainte escripture que le jour quant Dieu fut neis avient à Romme mult grant myracle, car les riwes qui coroient là, et par especial la Tybre, et une fontaine que ons nom la Tabarite emeritoir, qui siet en [p. 345] Trans-Tyberin, devinrent oyle, et par tout le jour jettont grans riwes. Et enssi apparut I circle entour le soleal, al manere del arch celeste. 

(5) Trebuie să știți de asemenea că se relatează în Sfânta Scriptură că a mai avut loc un alt mare miracol la Roma în ziua nașterii lui Dumnezeu. Râurile care curgeau prin Roma, în particular Tibrul și o fântână numită Taberna Meritoria, situată pe Transtevere, s-au preschimbat în ulei ce curgea cu belșug întreaga zi. De asemenea, în jurul soarelui s-a arătat un cerc, asemenea unui curcubeu. 

(6) Item en la citeit de Jherusalem entrat à chi jour une bieste que oncques nuls hons n’avoit plus veyut, n'en ne savoit-ons dont elle venoit, ne queile bieste chu astoit : elle coroit par la citeit de Jherusalem, et disoit que Jhesus astoit neis de virgue, qui venoit tout le monde rachateir. 

(6) În acea zi a intrat în orașul Ierusalim o fiară pe care nimeni nu a mai văzut-o vreodată apoi; nu se știa de unde venea nici despre ce fel de fiară era vorba; alerga prin orașul Ierusalim și spunea că Isus s-a născut dintr-o Fecioară și că a venit să răscumpere lumea. 

De Herode qui vouloit ochire l’enfant 

Del stoile flammant 

Irod voia să-l ucidă pe prunc.  

Steaua strălucitoare 

[p. 345, l. 6] (7) A cel jour astoit Iy roy Herode en Jherusalem, qui oit mult grant duelhe de chu que la bieste disoit, et jurat que ilh feroit l’enfant qui neis astoit ochire. 

(7) În acele zile, regele Irod se afla la Ierusalim. A fost adânc bulversat de ceea ce spunea fiara și a jurat că va face totul pentru a ucide acel prunc despre care se spunea că tocmai se născuse. 

(8) Adont regardat Herode vers Orient, si at veyut le stoile flammant ; si appellat I sien siervan, et Ii dest qu'ilh fesist les pas bien gaitier, car qui poroit prendre l’enfant qui astoit neis, ilh donroit à cheIi si grant terre qu'ilh seroit riche à tousjours, car ilh voloit l'enfant ardre et exilier. 

(8) Atunci Irod a privit spre Orient și a văzut steaua strălucitoare; a chemat deîndată un slujitor căruia i-a poruncit cu strășnicie să supravegheze toate trecerile. Cel care va pune mâna pe pruncul nou născut va primi o întindere de moșie atât de mare încât va deveni bogat peste generații. Dorința lui era aceea de a-l nimic pe prunc și de a-l elimina. 

Melchior le roy – Jaspar – Baltasar 

Regele Melchior

– Gaspar – Baltazar 

(1) A cel temps astoit roy de Tharse en Perse uns valhans hons qui astoit nommeis Melchior en hebreu ; chu est à dire en grigois Sarachin et en latin Damasticus. 

(1) În acele vremuri, regele din Tars, în Persia, era un om foarte renumit, care se numea Melchior în ebraică, adică Sarachin în grecește și Damascticus în latinește. 

(2) Si avoit I altre roy en Arabe qui astoit nommeis Jaspar en hebreu ; ch'est en grigois Malgalat et en latin Appelliens. 

(2) În Arabia exista un alt rege, numit Gaspar în ebraică, Malgalat în grecește și în latinește Appelliens. 

(3) Et avoit I aItre roy en la terre de Saba, chis fut nommeis en hebreu Balthasar ; chu est en grigois Galgalat, et en latin Amerus. 

(3) Iar în țara din Saba domnea un alt rege, numit în ebraică Baltazar, în grecește Galgalat și în latinește Amerus. 

(4) Ches trois roys astoient si grans clers qu'ilhs astoient nommeis devineurs, c'est ortant à dire com philosophe. 

(4) Acești trei regi erau atât de mari clerici încât erau supranumiți magi, ceea ce este echivalentul filosofilor.  

Les trois rois s’en vont 

Cassathla citeit 

Cei trei regi pleacă la

drum. Orașul Cassath 

(5) Ches trois roys veirent l’estoile qui s'apparut en Orient, le jour que Dieu fut neis, et le veirent tous oussitost Iy uns com l'autre. Adont se mist cascon de ches trois roys al chemyn, pour aleir où Ii estoile les conduroit, car ilh disoient que Dieu astoit nasquis de virge qui le monde devoit rachateir ; se le voloient aleir adoreir à la citeit de Cassath [Calsach en B] en Ynde. 

(5) Aceștia trei au văzut steaua apărută în Orient în ziua în care Dumnezeu a venit în lume; toți au observat-o, unul ca și ceilalți, imediat. Toți trei s-au pus atunci la drum pentru a merge acolo unde steaua îi va conduce, fiindcă își spuneau că Dumnezeu se născuse dintr-o Fecioară și că el trebuia să răscumpere lumea. Doreau să meargă să i se închine în orașul Cassath, în India.  

(6) S'y soy trovarent ches trois roys et s’asemblarent par bonne compangnie, quant ils soy cognurent et oirent dit li uns à l’autre leurs opinions, et astoient tous d’onne opinion. 

(6) Acolo cei trei regi s-au întâlnit. Au făcut tovărășie, ca niște buni însoțitori, atunci când și-au povestit circumstanțele și momentul în care au văzut steaua: toți aveau aceeași opinie.  

(7) Celle citeit de Cassath siet à LII journéez  de Bethleem, et nunporquant Dieu fist à trois roys grant myracle, car ils vinrent à Bethleem à XIIIe journee droite ; car ilh avoient jà aleit III ou IIII journées, anchois qu’ils s’encontrassent à Cassath. 

(7) Orașul Cassath se află la 52 de zile de mers de Betleem și totuși Dumnezeu a făcut pentru acești trei regi o mare minune: au ajuns la Betleem exact în ziua a treisprezecea. Înainte ca ei să se fi întâlnit la Cassath, merseseră deja trei sau patru zile. 

Les III roys vinrent en Judée 

Herode parolle à eaux 

Miracle à Herode 

Cei trei au ajuns în Iudeea. Irod le vorbește. Minunea înaintea lui Irod 

(8) Tant alerent ches trois roys que ils entrarent en Judée ; si ont troveit aux passaiges grans gens d’armes qui [p. 346] les prisent, et les mynarent devant Herode, qui leurs demandat cuy ilhs astoient et qu'ilh queroient. 

(8) Cei trei regi au mers până ce au ajuns în Iudeea. La graniță au dat piept cu mulți oameni înarmați care i-au oprit și i-a dus înaintea lui Irod, care i-a întrebat cine sunt și ce caută. 

(9) Promier parlat Jaspar et dest : « Sires, nos  summes rois qui allons querant I jovene damoiseal, qui est neis novellement, qui justicherat nos et vos et tous cheaux qui sont et qui sieront, car ilh est roy de tout le monde. » 

(9) Gaspar a grăit primul zicând: „Doamne, suntem regi în căutarea unui prunc, născut recent, care ne va judeca, pe noi și pe toți cei care sunt și care vor fi, fiindcă el este regele întregii lumi”. 

(10) Quant Herode entent chu se fut mult enbahis, et dest-ilh par trahison que chu ne poroit-ilh croire neis plus que uns cappons ne poroit del escuel où ilh astoit apparelhiés  por mangnier, salhir de la tauble à la perche chantant. Là demonstrat Dieu gran myracle, car Iy cappons salhit en plummes com de promier, et volat à la perche chantant. 

(10) Când a auzit Irod acestea s-a zdrunciant, s-a înspăimântat foarte și cu perfidie le-a spus că nu ar putea crede în așa ceva precum nu poate crede că un clapon, care așteaptă cu nerăbdare o masă copioasă, ar sări peste masă și s-ar cuibări pe o creangă cântând. Atunci Dumnezeu a făcut o mare minune, fiindcă un clapon a sărit, înzestrat cu penele lui ca înainte, și a zburat către o creangă începând să cânte. 

(11) Adont dest Herode aux trois rois par grant trahison qu'ilhs alassent tant querant qu'ilh le trovassent, et quant ilhs l'avoient troveit se retournassent par là, et ilh l'iroit aoreir. 

(11) Atunci Irod, în marea lui viclenie, a spus celor trei regi să meargă în căutarea pruncului până ce îl vor afla și odată ce l-au aflat să revină pe la el și va merge și el să i se închine. 

(12) Et les trois roys Ii oirent en convent ; puis soy partirent de luy, et soy misent al chemyn droit où ilh veirent l'estoile flammant, tant com ilh sont entreis en Bethleem. 

(12) Cei trei regi au fost de acord; apoi au plecat și au reluat drumul spre locul în care îi conducea steaua strălucitoare până la intrarea în Betleem. 

(13) Et Ii estoile s'abassat, si les mynat tout droit sour la maison où Dieu astoit, puis chaiit Ii estoile en I puiche ; et les trois roys entrarent en la maison, si ont troveit Marie qui alaitoit Dieu, son enfant. 

(13) Ajunși acolo, steaua a coborât și i-a condus direct la casa în care Dumnezeu se afla și apoi a căzut într-un puț. Regii au intrat în casă și au aflat-o pe Maria care-și alăpta pruncul Dumnezeu. 

Les III roys offrirent à Jhesus leurs joweals 

La signifianche des III dons 

Cei trei regi au oferit daruri lui Isus. Semnificația

celor trei daruri 

(14) Atant prist cascons des III roys ses joweals qu'ilh avoit aporteit, et Iy offrirent ; Iy anneis Melchior offrit encense, et Jaspar myrre, et Balthasar oir, et ilh les prist ; lesqueis trois dons ont trois grandes signifianches : car Iy oir signifie qu'ilh sierat roy de tout le monde, Iy encense signifie que ilh feroit la vielhe loy chaioir, et estaubliroit une novelle, et Ii mirre signifioit que ilh sieroit mors en la crois por le peuple à rachateir. 

(14) Atunci au luat fiecare darurile cu care au venit și le-au oferit; cel mai în vârstă, Melchior, a oferit tămâie, Gaspar smirnă, Baltazar aur, iar Dumnezeu le-a primit cu bucurie. Aceste trei daruri au trei semnificații foarte importante: aurul simbolizează că acel prunc va fi Regele universului, tămâia simbolizează că el va face să cadă legea veche și va stabili o nouă Lege, și smirna simbolizează că va muri pe cruce pentru răscumpărarea lumii. 

(15) Item nos trovons en l'escripture que quant Melchior ouffrit à Dieu encense, ilh Iy semblat qu'ilh fust en l'eage de II ans, et ilh semblat à Balthasar qu'ilh ewist V ans, et ilh semblat à Jaspar qu'ilh ewist VII ans. 

(15) Se află într-un text scris faptul că atunci când Melchior a oferit tămâie lui Dumnezeu, pruncul i se părea că are deja doi ani; Baltazar a crezut că avea cinci ani, iar lui Gaspar i se părea că avea șapte ani. 

Jhesus sengnat les III roys 

Isus îi binecuvântează

pe Regii Magi 

(16) Apres chu se sont les trois roys partis, et ont pris hosteit en Bethleem meismes ; et quant ilhs furent al repouse se dest Melchior aux aultres : 

(16) După aceea, cei trei Regi au plecat și s-au aciuat într-o casă de oaspeți la Betleem. Și pe când se odihneau ei, Melchior a zis celorlalți: 

(17) « Bien doit yestre chis enfes roy de tout le monde, car ilh est mult saige, quant nos sengnat de sa diestre main qui signifie qu'ilh morat en crois, et enssi qu'ilh moy semble ilh at bien d'eage Il ans. » Enssi demoront et se sont aleis cuchiés. 

(17) „Acest copil nu poate fi decât Regele lumii întregi, fiindcă este deosebit de înțelept; când ne-a binecuvântat cu mâna dreaptă, simbolizând că va muri răstignit pe cruce, mi s-a părut că avea cel puțin doi ani”. Discuția s-a oprit aici și s-au dus fiecare la culcare. 

Ly angle s’apparut aux III roys 

Un înger a apărut celor trei Regi 

[p. 347] (18) Mains quant chu vient à meynuit, se vient uns angle aux trois roys, qui leurs dest : 

« Barons, Dieu vos mande que vous n'en raleis mie par Judée, car Herode vos ochiroit ; mains raleis-en par aultre voie, et Dieu vos garderat de tous perilhes. » 

(18) Însă, când s-a făcut miezul nopții, un înger a venit către cei trei Regi și le-a grăit astfel: „Domnilor, Dumnezeu vă face cunoscut să nu vă mai întoarceți prin Iudeea, fiindcă Irod v-ar ucide; așa că luați alt drum la întoarcere în țara voastră și Dumnezeu vă va feri de orice necaz”. 

(19) Quant les trois roys entendirent chu, ilhs se sont leveis, puis en ralont par altre voie, et sains Mychiel les conduisit jusques en leurs paiis. 

(19 Când regii au auzit acestea, s-au ridicat de îndată și au luat un alt drum la întoarcere, iar sfântul Mihail i-a condus până în țara lor. 

Marie presentat Jhesum à temple 

Maria îl prezintă

pe Isus la templu 

[p. 347, l. 6] (1) A cel temps astoit la constummes, quant les dammes soy relevoient d'enfant marle, qu'elles portoient au temple dois colons ou turturelles, si en faisoient oblation, car le colon signifie humiliteit et la turturelle casteit ; sique la virgue Marie, quant el oit jeut XXXIX jours, si alat al XLe al temple où astoit gran parage. 

(1) Pe atunci exista un obicei: femeile care au născut un prunc de parte bărăbătească se ridicau să aducă drept ofrandă la templu doi porumbei sau două turturele; fiindcă porumbelul simbolizează smerenia, iar turturelele simbolizează castitatea. Astfel Fecioara Maria, după ce a stat în așternut timp de 39 zile, s-a dus la templu în ziua a 40-a și era multă lume adunată acolo. 

L’angle s’apparut à sains Symeon l’evesque 

Gran myracle de sains Symeon 

Îngerul a apărut înțeleptului Simeon. Marea minune a sfântului Simeon 

(2) Adont vint I angle à sains Symeon, l'evesque de la loy, et Iy dest qu'iIh soy appareIhast, car ilh troveroit l'enfant qui astoit Ii fis de Dieu. Atant vint sains Symeon au temple, si at encontreit Nostre-Damme qui venoit à noble compangnie. 

(2) Atunci un înger a venit către sfântul Simeon, doctor al Legii, și i-a spus să se pregătească deoarece îl va vedea pe pruncul care este Fiul lui Dumnezeu. Atunci sfântul Simeon s-a dus la templu, unde a întâlnit-o pe Sfânta Fecioară care venise însoțită de multă lume. 

(3) AI entreir en temple fist Dieu gran myracle, car sains Symeon veit clerement, qui par-devant astoit si floible et si vies qu'ilh ne veioit gotes, et ne soy poioit sourtenir sens baston ; mains oussitoist que la virgue Marie Ii oit son enfant offiers, ilh le priste et l'enportat sour l'auteil enssi fortement com ilh fuist en l'eaige de XXX ans. 

(3) La intrarea templului, Dumnezeu a făcut o mare minune, deoarece sfântul Simeon a început să vad foarte clar, înainte avea fiind atăt de slăbit și atât de bătrân încât mai că nu vedea nimic și nici nu putea sta pe picioare fără să se sprijine cu un baston. Însă, de îndată ce Fecioara Maria i-a prezentat pruncul, l-a luat în brațe și l-a așezat pe altar cu atâta forță încât părea ca cineva de doar 30 de ani. 

(4) Sains Symeon portoit cheluy qui meisme le sourtenoit, car ilh portoit son saingnour qui Ii donnoit forche et vigeur, chu astoit son Dieu son salut qui Iy donnoit si grant vertu, que ilh portoit et sourtenoit cheluy qui porte et sourtient tout le monde. 

(4) Sfântul Someon îl ținea în brațe pe Cel care îl întărea și susținea, fiindcă îl ținea pe Domnul său care îi dădea o așa de mare forță, deoarece îl ținea chiar pe Cel ce ținea în mâna lui întreg universul. 

(5) Dieu amat mult sains Symeon, quant son corps laisat à luy ouffrir. En teile manere fut Dieu ouffert al temple par sains Symeon, qui longement l'avoit mult desinramment ratendut et demandeit. 

(5) Dumnezeu l-a iubit atât mult pe sfântul Simeon încât  i-a permis să prezinte în templu însuși trupul său. Dumnezeu a fost prezentat astfel în templu de sfântul Simeon, care-l așteptase de multă vreme și dorise atât de tare să-l vadă.