Lucian din Samosata (120-180) este un renumit filosof satiric din secolul al doilea al creștinismului; fără să adere la nicio religie sau divinitate, Lucian, după ce a trecut prin trista experiență a uceniciei ca sculptor în atelierul unchiului său maternel, se dedică scrisului, propunându-și să ridiculizeze, cu pana sa, toți credulii care aleargă la divinități de tot felul, una mai bizară decât alta, una mai înspăimântătoare decât alta. Așa face și în această scurtă lucrare, Adunarea zeilor, unde povestește o ședință "imaginară" a zeilor, prezidată de Jupiter, pe ordinea de zi aflându-se problematica, atât de preocupantă pentru zeii ajunși deja în acest stadiu, metodologiei pentru ca viitori zei să mai poată fi înscriși în rândurile lor; la bază stă tot credulitatea oamenilor care aleargă, nici ei nu mai știu încotro, pentru a cere sprijin, ajutor și rezolvarea problemelor lor de simpli muritori. Momus, zeul zeflemelii și al derâderii, propune un decret care stabilește de acum înainte după ce criterii și metodologie vor putea lua naștere noi zei și considerați ca atare de oameni.