Cezaropapismul, un termen nascut la jumatatea sec. XIX, desemneaza un sistem de guvernare imperiala (Cezarul) care, in dorinta unei vointe de dominare universala, cauta sa exerseze puterea asupra afacerilor religioase, puterea spirituala (Papa/Patriarhul). Imparatul se amesteca deci in afacerile Bisericii. Astfel reuseste sa ocupe un loc privilegiat in sfera legislativa și teologica a Bisericii. Dificultatea care se pune este aceea de a sti cine dirijeaza in numele lui Dumnezeu? Papa/Patriarhul este supus împaratului in calitatea sa de cetatean al imperiului sau imparatul este supus Papei/Patriarhului in calitatea sa de membru al Bisericii? Nasterea cezaropapismului este contemporan convertirii imparatului Constantin la crestinism, inceputul sec. IV, si este o constanta in Imperiul bizantin. In Occident, putem vorbi de cezaropapism doar in perioada otoniana.

În afară de sensul cantitativ și simbolic, numerele mai pot avea în Biblie și un sens gematric. Ce înseamnă asta? Trebuie să intrăm pe teritoriul limbilor semitice care folosesc aceleași semne atât pentru cifre cât și pentru litere. Astfel litera A (aleph) înseamnă prima literă din alfabetul grecesc dar și numărul unu; B (beta) înseamnă a doua literă dar și numărul doi etc. Astfel, cu literele unui cuvânt se ajunge și la formarea unui număr. Numărul care se obține astfel se numește număr gematric. Acest procedeu lingvistic oferă posibilități dintre cele mai ingenioase în interpretarea cuvintelor astfel formate.    

Activitatea conciliara s-a nascut in crestinism, am putea spune, odata cu Biserica. Intrunirea apostolica de la Ierusalim, descrisa de autorul Faptelor Apostolilor in cap. 15, pentru a discuta despre noii convertiti la crestinism din randurile paganilor, a insemnat inceputul experientei sinodale in Biserica. Dupa acest model se vor intalni numeroase sinoade si concilii in Biserica pana astazi, dintre care 7 sunt numite ecumenice, in adevaratul sens al cuvantului, adica la care au participat reprezentati din Orient si din Occident iar documentele au fost validate de ambele parti, iar 14 sunt specifice doar Bisericii catolice. Astfel Bisericile ortodoxe numara pana astazi sapte conilii ecumenice, pe cand Biserica catolica numara 21 de asemenea concilii. Primele sapte concilii au fost convocate de împaratii bizantini, celelalte 14 au fost convocate si prezidate de episcopii Romei.