Lucian, către Nigrinus, salut.

Este un proverb care spune : Cucuvele la Atena, pentru a spune cât e de ridicol să aduci cucuvele într-un oraș în care sunt atât de multe. Dacă, intenționând să etalez elocința mea, aș compune o anume lucrare și aș trimite-o lui Nigrinus, m-aș expune aceleiași ridiculități ca și omul care ar aduce cucuvele la Atena. Însă, deoarece nu am altă intenție decât aceea de a-ți aduce la cunoștință ceea ce gândesc despre tine, și sentimentele ce le stârnesc în mine discursurile tale, aș scăpa să mi se aplice expresia lui Thucydius: Ignoranța te face îndrăzneț iar reflecția circumspect, și aș putea vedea clar că nu doar ignoranța mă face să fiu temerar, ci dragostea ce o resimt pentru lecțiile tale. Adio. 

Lucian din Samosata (120-180) este un renumit filosof satiric din secolul al doilea al creștinismului; fără să adere la nicio religie sau divinitate, Lucian, după ce a trecut prin trista experiență a uceniciei ca sculptor în atelierul unchiului său maternel, se dedică scrisului, propunându-și să ridiculizeze, cu pana sa, toți credulii care aleargă la divinități de tot felul, una mai bizară decât alta, una mai înspăimântătoare decât alta. Așa face și în această scurtă lucrare, Adunarea zeilor, unde povestește o ședință "imaginară" a zeilor, prezidată de Jupiter, pe ordinea de zi aflându-se problematica, atât de preocupantă pentru zeii ajunși deja în acest stadiu, metodologiei pentru ca viitori zei să mai poată fi înscriși în rândurile lor; la bază stă tot credulitatea oamenilor care aleargă, nici ei nu mai știu încotro, pentru a cere sprijin, ajutor și rezolvarea problemelor lor de simpli muritori. Momus, zeul zeflemelii și al derâderii, propune un decret care stabilește de acum înainte după ce criterii și metodologie vor putea lua naștere noi zei și considerați ca atare de oameni.